La sfarsit de an...

Iata ca am ajuns si la sfarsitul anului 2011. Un an cu bune si cu rele totusi un an neobisnuit si care cred ca ne va influienta si in anul care vine. Spun asta pentru ca eu cel putin am descoperit ceva ce nu ni s-a predat la scoala: criza datoriilor suverane.

Dar pe langa acest eveniment am mai trait si altele pe parcursul acestui an:

- Ianuarie: am trait intr-un Bucuresti plin de mocirla dupa ninsorile abundente. Ne-am convins cu totii cred de incapacitatea primarului Oprescu de a administra acest oras. Asta fara sa mai spunem de injuraturile pe care si le ia zilnic de la soferii care circula pe bulevardele capitalei sau pe drumurile de sector.

- Februarie: Odata cu congresul UDMR am fost dezamagit pentru a nu stiu cata oara de spiritul umil si slugarnic al politicienilor romani indiferent de culoarea politica. Si daca ei sunt asa, ce pretentii sa mai avem de la oamenii de rand? Eu totusi mai sper ca nu e o trasatura caracteristica a poporului roman.

- Martie: In continuarea lunii februarie am avut parte de umilirea romanilor de catre cetateni de alta etnie sau straini care a culminat cu actiunile unui anume Barna Csibi, functionar al statului de altfel si declaratiile lui Viktor Orban, primul ministru maghiar, care au completat actiunile de pana atunci ale lui Nicolas Sarkozy si Silvio Berlusconi, fara ca oficialii romani sa aiba o pozitie transanta si sa treaca la sanctiuni dure. Au fost niste declaratii timide de genul “ne scuzati ca va deranjam dar se pare ca ne-ati jignit”.

Pe de alta parte a fost dezastrul Fukushima, care a intristat intreaga lume si care din fericire a fost oprit la timp pentru a nu declansa un cataclism pe intreg teritoriul japonez. Cauzele lui au ramas invaluite in mister si inca nu sunt sigur ca nu este la mijloc o mana criminala care a dus la indeplinire una din fazele de destabilizare mondiala, care va continua pe parcursul acestui an.

- Mai: Basescu a inceput neoficial campania electorala. Intr-o demonstratie de forta a vorbit despre cum a scos statul din recesiune doar cu datorii mici, despre reformarea economica, legea muncii si a pensiilor, expunandu-le intr-o maniera favorabila. In PDL a transat toate disputele, tragand generatia veche Berceanu, Videanu si Stolojan pe linie moarta.

De asemenea am aflat, la finalul misiunii FMI in Romania, din draftul scrisorii de intentie redactata de Jeffrey Franks , despre cum se pune problema in relatiile economice intre tari si organismele internationale. Este cumva ca relatia intre un client si o banca comerciala.

- Iunie: a fost dominata de cancanul cu noua impartire teriorial administrativa, care a avut doar impact mediatic.

- August: au aparut primele semne vizibile ale crizei datoriilor suverane

- Octombrie: s-a anuntat falimentul Irlandei si iminentul faliment al Greciei.

- Noiembrie: s-a pus pentru prima data problema desfiintarii UE si a monedei Euro, avand in vedere ca majoritatea statelor membre au un grad de indatorare de peste 100% din PIB.

Si iata-ne in decembrie care nu a adus alte evenimente majore in afara lui Mos Nicolae si Mos Craciun. Acum asteptam cu bucurie Revelionul si cu speranta noul an. Sper sa fie pentru toti mai bun!

La multi ani!!!

Autogolul din Senat

Exista o vorba la un momentdat care zicea “ Romanii se pricep la fotbal si la politica”. Spun exista pentru ca asta era valabila pe vremea lui Hagi si a lui Iliescu. Acum fotbalul nu ne mai aduce nici o satisfactie iar politica ne lasa perplecsi. Si nu din manevre perfide ci prin decizii prostesti.

Saptamana trecuta am aflat cu stupoare ca “micul Titulescu” (Ponta) si PSD –ul l-au dat afara din partid pe “prostanac”( Geoana) si l-au revocat si din functia de sef al Senatului “având în vedere Statutul deputatului şi senatorului, care prevede că pierderea sprijinului politic atrage încetarea de drept a statutului de membru al Biroului permanent.”

Decizia m-a lasat fara cuvinte, facandu-ma sa ma gandesc la o rasturnare de situatie, la o alianta cu UNPR sau UDMR. Ca altfel era destul de evident ca o sa piarda locul la Senat, a doua functie a tarii, chiar inainte de un an electoral. Lasand la o parte rafuielile interne ar trebui ca macar interesul partidului si al aliantei sa primeze.

Insa, ce calcule si-or fi facut ei nu se stie, dar in final si-au dat autogol, iesind din aceasta confruntare la fel de sifonati ca Banel de pe Bernabeu.

Si iata declaratii dupa:

Ponta: “O sa castigam alegerile si o sa-i bagam si in inchisoare pe actualii guvernanti. Macar la asta ma pricep”. Macar, dar nici la asta, cred eu, ca altfel ar fi facut cariera in acest domeniu.

Antonescu - In acelasi ton frustrat: “Romania e condusa de doi comunisti, Basescu si Boc”.

La toate acestea putem adauga declaratia ironic-amara a lui Geoana: “Singura afirmatie corecta din partea lui Victor Ponta si Crin Antonescu este am infrant!”

Ramane de vazut ce vor zice si membrii celor doua partide!

De la Polisul grecesc la Polisul mondial

Ironic am putea spune! Atena, inventatoarea economiei de piata si democratiei a clacat prima. Urmeaza Roma, cea care a finisat modelele organizatorice grecesti si le-a raspandit in toata Europa. Si se pregateste SUA, statul care a popularizat democratia si economia de piata in toata lumea si a devenit gardianul lor. (Inca din iunie președinte al Dagong Global Credit Rating Co. Ltd., singura agenție de rating financiar din China declara “În opinia noastră, Statele Unite ale Americii au intrat deja în faliment”).

Aceasta nu este chair o intamplare. Istoria ne-a invatat ca romanii nu au reusit sa colonizeze zonele cu o cultura sau religie mai puternica (Grecia, Israel si Persia). Acum strategia pare a fi sa se anuleze intai simbolurile.

Aceste evolutii nu sunt aleatoare si cel mai important nu sunt generate de un stat anume. Chiar daca unele state sunt creditoare nete, in aceasta situatie, nimeni nu are de castigat. Nu pot China sau Japonia, cele mai mari creditoare ale SUA, sa inceapa executarea.

Si atunci cine castiga?

Daca pana acum existau granite, politici economice si monetare distincte, o prabusire a economiei americane si europene, va genera o prabusire a economiei mondiale, ceea ce va deschide poarta larg spre globalizare. Daca acum companii gen McDonalds, Nokia sau MTV sunt prezente in toata lumea dar pliindu-se dupa regulile si obiceiurile locale, in curand acestea pot impune reguli.

O moneda unica, o economie unica, carteluri petroliere, alimentare, farmaceutice, energetice, de bunuri de consum si transportatori vor conduce lumea. Acesta nu va fi neaparat un lucru rau daca vor ridica nivelul de trai in tarile subdezvoltate si vor promova surse alternative de energiei.

Si totusi am fost avertizati cu privire aceasta situatie. Unii vizionari au prevazut-o de mult. In 1970, John Lennon lanseaza hitul “Imagine”. Versurile acestui cantec descriu cel mai bine viitorul. La fel si scriitorii de literatura SF.

“Imagine there's no countries

It isn't hard to do

Nothing to kill or die for

And no religion too

Imagine all the people

Living life in peace

You may say that I'm a dreamer

But I'm not the only one

I hope someday you'll join us

And the world will be as one”

Coreland aceste versuri cu datele bancii mondiale putem ajunge de la polisul grecesc la cel mondial.

1. Marea Britanie

• datorie externă ca pondere din PIB de 428,8%
• datorie externă de 9.120 de miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 2.128 de miliarde de dolari
• datoria externă pe cap de locuitor este de peste 149 de mii de dolari

2. Elveţia

• datorie externă ca pondere din PIB de 378,6%
• datorie externă de 1.191 de miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 314,7 miliarde de dolari
• datoria externă pe cap de locuitor este de peste 156 de mii de dolari

3. Olanda

• datorie externă ca pondere din PIB de 369,6%
• datorie externă de 2.440 de miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 660 de miliarde de dolari
• datoria externă pe cap de locuitor este de peste 145 de mii de dolari

4. Belgia

• datorie externă ca pondere din PIB de 326,7%
• datorie externă de 1.253 de miliarde de dolari
• valoare PIB estimată în 2009 este de 383,4 miliarde de dolari
• datoria externă pe cap de locuitor este de peste 120 de mii de dolari

5. Danemarca

• datorie externă ca pondere din PIB de 307,3%
• datorie externă de peste 607 miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 197,8 de miliarde de dolari
• datoria externă pe cap de locuitor este de peste 110 mii de dolari

6. Suedia

• datorie externă ca pondere din PIB de 269,7%
• datorie externă de peste 893 de miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 331,4 miliarde de dolari
• datoria externă pe cap de locuitor este de peste 98 de mii de dolari

7. Austria

• datorie externă ca pondere din PIB de 251,4%
• datorie externă de peste 809 miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 321,8 miliarde de dolari
• datoria externă pe cap de locuitor este de peste 98 de mii de dolari

8. Franţa

• datorie externă ca pondere din PIB de 244,3%
• datorie externă de peste 5.230 de miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 2.090 de miliarde de dolari
• datoria externă pe cap de locuitor este de peste 79 de mii de dolari

9. Portugalia

• datorie externă ca pondere din PIB de 231,2%
• datorie externă de peste 535 de miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 232,6 de miliarde de dolari
• datoria externă pe cap de locuitor este de peste 50 de mii de dolari

10. Hong Kong

• datorie externă ca pondere din PIB de 224,7%
• datorie externă de peste 678 de miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 301,8 de miliarde de dolari
• datoria externă pe cap de locuitor este de peste 96 de mii de dolari

11. Finlanda

• datorie externă ca pondere din PIB de 215%
• datorie externă de 383,7 miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 178,8 de miliarde de dolari
• datoria externă pe cap de locuitor de peste 73 de mii de dolari

12. Norvegia

• datorie externă ca pondere din PIB de 208,8%
• datorie externă de 558,4 miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 267,4 de miliarde de dolari
• datoria externă pe cap de locuitor de peste 119 mii de dolari

13. Spania

• datorie externă ca pondere din PIB de 176,9%
• datorie externă de 2.400 de miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 1.360 de miliarde de dolari
• datoria externă pe cap de locuitor este de peste 59 de mii de dolari

14. Germania

• datorie externă ca pondere din PIB de 176,8%
• datorie externă de 4.970 miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 2.810 miliarde de dolari
• datoria externă pe cap de locuitor este de peste 60 de mii de dolari

15. Grecia

• datorie externă ca pondere din PIB de 167,2%
• datorie externă de 557,4 de miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 333,4 miliarde de dolari
• datoria externă pe cap de locuitor este de peste 51 de mii de dolari

16. Italia

• datorie externă ca pondere din PIB de 141,3%
• datorie externă de 2.456 de miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 1.740 de miliarde de dolari
• datorie externă pe cap de locuitor este de peste 42 de mii de dolari

17. Australia

• datorie externă ca pondere din PIB de 121,9%
• datorie externă de 1.037 de miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 851,1 de miliarde de dolari
• datorie externă pe cap de locuitor de peste 48 de mii de dolari

18. Ungaria

• datorie externă ca pondere din PIB de 120,6%
• datorie externă de peste 224 de miliade de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 186 de miliarde de dolari
• datorie externă pe cap de locuitor de peste 22 de mii de dolari

Criza datoriilor suverane – sau sfarsitul economiei capitaliste

Cum se va rezolva criza datoriilor suverane? Nu se stie exact, dar oricum nu cu jocurile de societate care se fac in acest moment de catre oficialii UE. Iar daca stam bine si ne gandim, la fel au reactionat si reprezentantii corporatiilor financiare care la inceputul anului 2008 au incercat sa impacheteze gunoiul cu o funta rosie si sa isi salveze cat mai multe beneficii (vezi beneficiile managerilor marilor falimente si cum s-a luptat guvernul american sa mentina putina decenta si acestia sa nu se infrupte si din ajutoarele pentru redesare – cel putin nu direct).

Ce se tranzactionau atunci? Derivative toxice si actiuni fara valoare. Ce se tranzactioneaza acum? Obligaţiuni suverane, pentru susţinerea ţărilor afectate de criza datoriilor. Cu ce bani? Se presupune ca din fonduri publice, gen BCE, pentru ca logic, nici un investitor privat nu si-ar irosi banii in acest fel, mai ales dupa criza financiara. Practic un fel de joc piramidal gen Caritas.

Cine castiga? Marii creditori care au imprumutat respectivele tari. Dar conteaza foarte mult cine ia primul deoarece la fel ca si la Caritas, castelul de cati va cadea.

De exemplu, iata masurile pentru ajutorarea Greciei: Liderii europeni au decis în această săptămână un plan anti-criză care prevede recapitalizarea băncilor cu 106 miliarde de euro, extinderea capacităţii Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară la 1.000 de miliarde de euro şi reducerea datoriilor Greciei către creditorii privaţi cu 50%. Greciei i s-au şters săptămâna trecută 100 mld. euro din datoria uriaşă de 350 mld. euro

Adica pentru 100 mld de EUR s-au alocat bancilor direct 106 mld (cu dobanda?) si s-a capitalizat Caritasul UE (pentru alte banci care au creditat alte state) cu 1,000 mld EUR. Teoretic este un pret cam mare si o mobilizare cam mare de resurse. Nu se putea platii direct datoria? Sau reesalona cu garantii BCE sau FESF? Nu, pentru ca marii finantatori au vrut cash.

Chiar si personajele sunt aceleasi! Compania americană MF Global, un important broker pe derivate foarte expusă pe datoriile suverane europene a înaintat justiţiei o cerere de punere sub protecţia legii falimentului, după ce acţiunile i-au scăzut cu aproape 70% în ultima săptămână. La New York, acţiunile companiei au fost oprite de la tranzacţionare. MF Global, condusă de Jon Corzine fost director al Goldman Sachs, a anunţat o expunere pe obligaţiunile europene de 6,3 mld. dolari. Compania a pariat în 2010 pe acţiunile italiene, irlandeze, spaniole şi portugheze sperând că ele se vor redresa rapid. O acţiune de vânzare a companiei a eşutat şi astfel, falimentul a devenit inevitabil. Printre cei mai mari creditori neasiguraţi ai MF Global se numără JP Morgan (iata!), ca reprezentant al unor deţinători de obligaţiuni de 1,2 mld. dolari, şi Deutsche Bank Trust, cu clienţi care au în proprietate obligaţiuni de 690 mil. dolari.

Cum vor beneficia in urma acestui faliment? Probabil vor executa respectivele state care au emis obligatiunile cumparate si se va indestula din miliardul repartizat de statele UE.

Odată cu criza datoriilor suverane din zona euro şi nu numai, bănci care au crezut că, investind în titluri de stat, au făcut un plasament sigur, au descoperit că nu era tocmai aşa. State importante, cum ar fi Italia sau Spania, reuşesc să îşi achite tot mai dificil datoriile.

Soluţiile pentru recapitalizare?

Luate prin surpridere de evoluţia crizei, băncile care au creditat aceste ţări se văd puse acum în situaţia de a aduce fonduri suplimentare pentru a acoperi viitoarele pierderi, bani de care este posibil ca acţionarii să nu dispună.

Soluţia care le mai rămâne la îndemână în această situaţie este aceea de a vinde o parte din bancă, pentru a face rost de capitaluri. Şi în România, multe bănci mamă au luat decizia de a-şi restrânge activitatea sau chiar de a părăsi piaţa locală atât pentru a face rost de bani, cât şi pentru a se muta în alte zone cu perspective mai bune de creştere economică.

Spre exemplu, atât RBS Bank, cât şi ATE Bank şi-au anunţat intenţia de a lichida afacerile pe piaţa locală. Volksbank a vândut aproape toate diviziile pe care le deţinea în ţări din afara Austriei, însă nu şi pe cea din România. Recent, acţionarii majoritari ai Bancpost au părăsit piaţa din Polonia.

De aceea am zis ca e un joc de societate. Politica in general este un asemenea joc si adevaratii conducatori sunt cei care au forta economica si care pot cumpara de la insule pana la ministrii si presedinti. Iar daca mai luam in consideratie si cotatiile agentiilor de rating, care pot fi manevrate pe acelasi principiu, intrebarea care se pune este cand se va generaliza haosul, lipsa de repere si de institutii de incredere. Nu cu mult timp in urma obligatiunile de stat erau evaluate la fel ca si depozitul colateral. Acum vor ajunge sa nu mai aiba nici macar valoarea unei facturi. In aceste momente volatilitatea este mai pretuita ca stabilitatea pentru cei care pot face jocuri internationale pentru a se imbogati.

Urmeaza Italia

Cu Italia aflata acum in centrul crizei datoriilor din zona euro, randamentul obligatiunilor pe termen de zece ani a urcat la 6,1%, de la 5,9% saptamana trecuta, sporind presiunile asupra guvernului condus de Silvio Berlusconi. In conditiile in care spread-ul (diferenta) dintre costul obligatiunilor italiene si cel al obligatiunilor germane, considerate de referinta, a urcat la 4,1 puncte procentuale, liderii bancilor italiene avertizeaza ca tensiunile de pe pietele datoriilor risca sa afecteze intreaga economie. Presedintele Intesa San Paolo, cea mai mare banca de retail din Italia, Giovanni Bazoli, a declarat intr-o conferinta la Roma ca riscul unei crize a creditelor este inevitabila, daca tensiunile de pe piata obligatiunilor suverane vor continua.

Intrebat daca Facilitatea Europeana de Stabilitate Financiara (FESF) va fi suficienta pentru o posibila salvare a Italiei, ministrul de Finante german a spus ca intrebarea este irelevanta si ca aceasta tara trebuie sa isi faca temele, sa aplice reforme pentru reducerea deficitului bugetar si sa stimuleze cresterea economica. Italia, a treia mare economie din zona euro, este din nou in centrul crizei datoriilor, ca urmare a temerilor in crestere ca FESF nu va avea capacitatea sa o sustina, in eventualitatea cresterii costului imprumuturilor statului italian la un nivel nesustenabil.

Directorii executivi din Europa Centrală sunt pesimiști în privința economiilor din regiune în 2012, arată rezultatele celui de-al șaselea raport Deloitte Business Sentiment Index.

Pesimismul directorilor executivi, cu precădere în partea de nord a Europei Centrale, este determinat de temerea că actuala criză a datoriilor suverane s-ar putea agrava, deteriorând astfel în continuare economiile din regiune, în următoarele 6 – 12 luni.

Unii vor sa cumpere insule grecesti, China vrea sa cumpere Europa.

China este dispusa sa ajute Europa in criza economica si financiara si in special in criza datoriilor suverane, "deoarece toate tarile sunt in aceeasi barca si trebuie sa se ajute unele pe altele, astfel incat Europa sa-si refaca sanatatea", a declarat luni, la Viena, ministrul chinez al Comertului exterior, Chen Deming, citat de AFP. Pentru a ieşi din criză, liderii europeni nu mai mizează pe propriile mijloace, scrie şi ziarul francez Le Figaro. "Aceştia s-au înţeles să întindă mâna altor ţări care dispun de rezerve mai ales celor emergente, în frunte cu China", comentează publicaţia citată.

In final se pune intrebarea: Ce va fi dupa criza datoriilor suverane? In nici un caz economia pe care o stim acum.